Într-un interviu, profesorul Radu Lăcătușu de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului vorbește despre importanța ingestiei unei cantități suficiente de seleniu, mineral esențial pentru sănătatea noastră.
Interviu
Întrebare: De ce ați ales să faceți determinări pentru conținutul de seleniu din solurile României?
Radu Lăcătușu: Seleniul este un microelement de mare importanță în viața animalelor și a oamenilor, datorită numeroaselor funcții pe care le îndeplinește, în special cele legate de aparatul circulator, aparatul digestiv și de activator a numeroase reacții biochimice.
Seleniul are rol antiinfecțios, antioxidant și antitumoral. În același timp, hrana animalelor și a oamenilor are ca punct de plecare solul, prin elementele nutritive pe care le oferă plantelor și indirect animalelor. Lipsa sau excesul unui element chimic sau a mai multora în sol va determina lipsa sau excesul acestora în plante, folosite ca alimente de origine vegetală, și în animale, folosite de asemenea ca hrană.
Deoarece în România s-au pus în evidență, în anumite zone, cazuri de carență în seleniu la unele animale, acestea ne-au dus cu gândul la faptul că lipsa sau carența microelementului din hrana acestora trebuie să fie datorată solului.
Întrebare: Care sunt consecințele deficitului de seleniu în sol pe circuitul sol/plantă/animal?
Radu Lăcătușu: Deficitul de seleniu din sol va determina deficitul microelementului pe întreg circuitul său biologic în plantă și animal. Carența acestuia se va manifesta cu predilecție în corpul animalelor, cu toate că, urmare a ultimilor cercetări, s-a evidențiat un efect negativ și asupra plantelor.
Dar, la animale, carența sau deficiența de seleniu provoacă diferite boli cum ar fi: distrofia musculară la animalele cornute, necroza ficatului la porcine, diateza exudativă la păsări ș.a.
Întrebare: La care dintre culturile provenite din agricultura românească se manifestă cel mai pregnant carența de seleniu?
Radu Lăcătușu: Din cercetările efectuate până în prezent a rezultat că vectorul principal transmițător al carenței de seleniu îl reprezintă grâul. Explicația este dată de faptul că este planta care ocupă primul loc în ceea ce privește suprafața ocupată, se cultivă intens în areale cu probabilitate mare de apariție a carenței de seleniu și nu în ultimul rând ocupă un loc de frunte în hrana zilnică a populației.
Bineînțeles că și celelalte plante de cultură, precum porumbul, plantele furajere, unele legume, pot ridica aspecte referitoare la carența de seleniu, legat, în principal, așa cum am arătat mai sus, de sol.
